Raportul MONEYVAL, organismul anti-spălare de bani al Consiliului Europei, arată că România trebuie să întărească în continuare măsurile de combatere a spălării de bani și a finanțării terorismului.
Cu un conflict direct la Est şi altul în escaladare la Vest, aceste riscuri trebuie atent monitorizate pentru a securiza potenţialul teritorial.
Deşi au fost întreprinse o serie de acțiuni pentru a-și consolida cadrul legal și instituțional pentru a combate spălarea de bani și finanțarea terorismului, elementele unui sistem eficient AML sunt încă la început.
Evaluarea punctează o înțelegere corectă a riscurilor spălării banilor și, într-o măsură mai mică, a riscurilor de finanțare a terorismului, cu un real succes la capitolul cooperării internaționale, unde a atins un nivel semnificativ de eficacitate și asistență constructive. Investigațiile și urmările penale privind spălarea de bani provenită din infracțiuni fiscale și corupție interne sunt efectuate mult mai eficient.
Aplicând activ măsuri pentru cele mai frecvente infracțiuni săvârșite intern, România și-a îmbunătățit capacitatea de a bloca, confisca și recupera veniturile și bunurile dobândite în urma infracțiunilor interne. Trebuie să își consolideze capacitatea de a permite investigatorilor financiari să desfășoare investigații paralele, să urmărească activele și să recupereze bunuri.
În România, există un set de măsuri și reguli în vigoare pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului. Acestea sunt reglementate de legislația națională și sunt aliniate la standardele internaționale, precum cele stabilite de Grupul de Acțiune Financiară (FATF). Iată câteva exemple de măsuri de prevenire a spălării banilor, implementate în România:
1. Cunoașterea clienților: Instituțiile financiare și alte entități supuse obligațiilor de prevenire a spălării banilor sunt nevoite să efectueze proceduri riguroase de cunoaștere a clienților. Acestea includ verificarea identității clienților, evaluarea scopului tranzacțiilor și a surselor de fonduri, precum și analiza riscului de spălare a banilor asociat cu fiecare client.
2. Monitorizarea tranzacțiilor: Instituțiile financiare și alte entități supuse reglementărilor AML trebuie să monitorizeze în mod regulat tranzacțiile clienților lor pentru a identifica modele de comportament suspect și tranzacții neobișnuite. Orice suspiciune de spălare a banilor trebuie raportată autorităților competente.
3. Obligații de raportare a tranzacțiilor suspecte: Instituțiile financiare și alte entități au obligația de a raporta orice tranzacție sau activitate suspectă care ar putea fi indicativă pentru spălarea banilor sau finanțarea terorismului către Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) sau alte autorități competente.
4. Verificarea surselor de fonduri: Instituțiile financiare și alte entități trebuie să efectueze investigații cu privire la originea și proveniența fondurilor utilizate în tranzacțiile lor. Aceasta include analiza documentelor financiare și a altor informații relevante pentru a se asigura că fondurile nu provin din activități ilegale.
5. Politici și proceduri interne: Instituțiile financiare și alte entități sunt obligate să dezvolte și să implementeze evaluări periodice ale riscurilor, instruirea personalului și desemnarea unui responsabil de conformitate.
6. Cooperare și schimb de informații: Instituțiile financiare și alte entități trebuie să coopereze cu autoritățile competente și să furnizeze informațiile solicitate în legătură cu investigațiile privind spălarea banilor și finanțarea terorismului.
Aceste informații sunt generale și pot fi supuse modificărilor în funcție de evoluția legislației și reglementărilor în vigoare. Pentru detalii statistice specifice și actualizate privind măsurile de prevenire a spălării banilor în România, este recomandat să consultați surse oficiale, precum Banca Națională a României.
Instituțiile financiare majore sunt supuse supravegherii bazate pe riscuri, iar autoritățile trebuie să îmbunătățească calibrarea acțiunilor de supraveghere mai sofisticată, în funcție de riscuri. Prin dezvoltarea și utilizarea registrelor publice ale beneficiarilor reali și ale conturilor bancare autoritățile trebuie să dezvolte controalele existente pentru a asigura că informațiile din registre sunt precise și actualizate.
Echipa Nexia ABS vă sprijină în operaţiuni cu promptitudine. Pentru detalii ne puteți contacta aici